Valenţele formative ale jocului didactic

Valenţele formative ale jocului didactic

Jocul didactic are un rol bine definit în planul de învăţământ al instituţiilor preşcolare, determinat de faptul că pe măsură ce copilul îşi însuşeşte, pe baza experienţei sale de viaţă, cât şi pe alte căi, o serie de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, rolul său creşte în vederea acumulării altora superioare.

Activităţile desfăşurate sub formă de jocuri didactice, sunt activităţi de verificare a cunoştinţelor, deprinderilor şi se organizează periodic, după etapele de parcurgere a anumitor sarcini din programă. Prin forma atractivă şi ritmul dinamic prin regulile interesante şi variate, jocul didactic facilitează antrenarea şi participarea afectivă a tuturor copiilor din grupă.

Jocul susţine efortul copiilor, menţinându-le atenţia concentrată şi reduce gradul de oboseală. Are bogate resurse de stimulare a creativităţii. Prin libertatea în gândire şi acţiune, prin încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă, jocurile didactice sunt pe cât de valoroase pe atât de plăcute.

Prin joc se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia, corectitudinea, disciplina prin supunerea la regulile jocului, precum şi spiritul de cooperare, viaţă de colectiv, de comportare civilizată.

În jocul didactic rezolvă prin conţinutul său o mare parte din problemele educaţiei intelectuale.

Jocul didactic matematic constituie un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor număratului şi a socotitului. El conţine o problemă, o sarcină didactică pe care copilul trebuie să o îndeplinească concomitent cu participarea lui la acţiunea jocului.

Unele jocuri didactice pot crea copilului posibilitatea de a număra o anumită cantitate: „Cine ştie să numere mai bine?”, de a stabili suma obiectelor numărate: „Câţi porumbei sunt?”, de a indica locul fiecărui număr în şirul numeric: „A câta jucărie lipseşte?”, de a raporta numărul la cantitatea corespunzătoare şi invers: „Te rog să-mi dai tot atâtea jucării”. În alte jocuri au prilejul să compare cantităţile „Cine are acelaşi număr?”, să efectueze operaţii de adunare şi scădere „Să adăugăm – să scădem”.

În multe jocuri didactice se dezvoltă cinstea, răbdarea, spiritul critic şi autocritic, stăpânirea de sine.

Prim urmare jocurile didactice au drept scop, pe de o parte instruirea copiilor într-un anumit domeniu al cunoaşterii, iar pe de altă parte sporirea interesului pentru activitatea respectivă.

Proiect

Categoria activităţii: activitate pe domenii experenţiale;

Domenii experenţiale: Domeniul limbă şi comunicare, domeniul ştiinţă, domeniul Estetic-creativ (DLC, DŞ, DEC)

Tema: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”

                       

                         DEC:

O1 – să denumească cele patru anotimpuri;

O2 – să precizeze caracteristicile fiecăruia;

O3 – să despartă cuvintele în silabe, precizând numărul acestora;

O4 – să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical;

O5 – să recite poezii despre anotimpuri;

                

                        DŞ:

O6 – să numere în concentrul 0-10;

O7 – să formeze mulţimi, precizând numărul de elemente;

O8 – să coreleze numărul de elemente cu cifra corespunzătoare;

            DEC:

O9 – să realizeze lucrări practice folosind tehnicile de lucru învăţate (decupare, îmbinare, lipire);

O10 – să coopereze cu partenerii de joc pentru realizarea sarcinilor primite;

O11 – să interpreteze cântece despre anotimpuri;

O12 – să participe cu interes şi plăcere la desfăşurarea activităţii.

                        Strategia didactică:

            Metode şi procedee: conversaţia euristică şi examinarea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul practic şi verbal, problematizarea, lucrul în echipă, jocul didactic;

           Material didactic: imagini sugestive pentru primăvară, vară, toamnă şi iarnă, siluete de fructe, flori, oameni de zăpadă, spice de grâu, pomi, foarfece, lipici, planşe-suport pentru tablouri, roata anotimpurilor, coşuleţe, stimulente.

            Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor, aplauze, surpriză;

            Formă de organizare: frontală, individuală şi pe grupe;

            Evaluare: iniţială, continuă şi finală;

            Locul desfăşurării: sală de grupă;

            Durata: 60 min.

            Scenariul zilei: înainte de sosirea copiilor la grădiniţă, aşez pentru fiecare centru de activitate materialele necesare. Are loc întâlnirea de dimineaţă, când se face apelul copiilor şi se fac principalele schimbări la calendarul naturii.

            Tot la întâlnirea de dimineaţă vom discuta despre tema zilei, prin introducerea elementului-supriză: „Copii, azi-dimineaţă când veneam la grădiniţă m-am întâlnit cu Bătrânul An, care m-a rugat să vă aduc o scrisorică din partea lui”.

                        „Dragi copii,

            Eu sunt Bătrânul An şi am mare nevoie de ajutorul vostru căci am auzit că sunteţi copii descurcăreţi şi talentaţi. Am organizat la palatul meu un bal mascat la care le-am invitat şi pe cele patru fiice ale mele, dar îmi este teamă că nu le voi recunoaşte şi de aceea vă rog pe voi să mă ajutaţi, realizând câte un tablou reprezentativ pentru fiecare din ele. Astfel eu le voi recunoaşte mai uşor.

            Spor la lucru!”

            Se trece la intuirea materialelor pe centre de activitate şi la conştientizarea obiectivelor.

1.    Biblioteca: copiii vor „citi” imagini despre anotimpuri (caracteristici, aspecte din viaţa plantelor şi animalelor, activităţile oamenilor).

2.   Artă: se realizează lucrări practice, reprezentând simboluri ale fiecărui anotimp, folosindu-se tehnicile de lucru învăţate (mototolirea, îmbinarea, lipirea).

3.     Joc de masă: copiii reconstituie imagini.

La finalul activităţii vom realiza o expoziţie cu lucrurile obţinute.

Urmează în programul zilei un joc cu text şi cânt: „Bate vântul frunzele”.

În cadrul activităţilor pe domenii experenţiale vom desfăşura o activitate integrată, un joc didactic cu titlul „Roata anotimpurilor” (DLC - dezlegare de ghicitori, despărţirea cuvintelor în silabe şi alcătuire de propoziţii, recitarea unor poezii despre anotimpuri; DŞ – formarea de mulţimi, numărarea elementelor şi asocierea cifrei corespunzătoare; DEC – realizarea unor colaje, „Tablourile anotimpurilor”).

În incheiere vom prezenta un program artistic intitulat „Carnavalul florilor” şi vom realiza o expoziţie cu cele mai reuşite lucrări ale copiilor.

Bibliografie:

1.   Grigoriu, Dumitru, 1975, Copilul şi jocul, Culegere editată de Revista de pedagogie;

2.   Dascălu, Livia, 1991, Jocul didactic matematic – rolul său în activităţile formative, Revista de învăţământ preşcolar nr.2 + 3;

3.   Elkonim, D.B., 1980, Psihologia jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

4.  Voiculescu, Elisabeta, 2001, Jocul – principala formă de activitate din grădiniţa de copii, în Pedagogie preşcolară, Editura Aramis, Bucureşti